Aşa este,nu vorbesc despre cărţi de joc sau manuale şcolare,vorbesc despre literatură. Fie că eşti fan al clasicilor sau contemporanilor,fie că îţi plac mai mult poveştile horror sau cele romantice,fie că ai sau nu ai timp să citeşti ,atunci când începi un roman îţi asumi răspunderea de a intra într-un univers nou,necunoscut.
Atunci când o carte este bună,atât de bună încât nu-ţi vine să crezi că o citeşti abia acum şi-ţi vine să întrebi coperta „unde ai fost toată viaţa mea?” nu mai contează atât de mult că nu ai timp să o citeşti. Crede-mă,îţi vei face! Doamne,câte pagini vei mai strecura printre întâlnirile de la birou sau treburile de serviciu şi în câte ore plictisitoare vei citi pe sub bancă pentru a nu te vedea profesorul în caz că eşti la şcoală.
Tu de ce citeşti? Eu de ce citesc? Pentru că ,haide să spun lucrurilor pe faţă,realitatea e naşpa din aproape toate punctele de vedere. Cu toţii căutăm un loc unde să ne refugiem,un loc unde să uităm de probleme,să ne punem măşti ,să ne pierderm.. Unii găsesc acest refugiu în alcool sau heroină,dar nu este un sentiment care să dureze,nu este un sentiment pur,ci doar o iluzie temporară. Ei bine,eu pot să spun cu mâna pe inimă că sunt dependentă de cărţi. Aşa este! Citesc de dimineaţă până seara deoarece cărţile îmi oferă sentimentul de singuranţă. Călătoresc în alte lumi fără ca măcar să mă ridic din fotoliu.
Cărţile îmi oferă linişte. Ori de câte ori doresc să scap de realitate sau pur şi simplu să evadez într-un loc frumos,îmi fca o cană de ceai,mă aşez în fotoliu şi citesc până când ochii mei nu mai pot suporta oboseala şi încep să se închidă. Câteodată cartea este atât de bună încât mă forţez să mai citesc câteva capitole bune,chiar dacă mă dor ochii şi tâmplele şi a doua zi mă trezesc la 7 ca să plec la liceu. În momentul acela nimic nu mai contează. Suntem doar eu şi personajul principal şi deveim,curând , aceeaşi persoană. Este incedibil cum o carte îţi poate schimba viaţa,îţi poate schimba perspectiva. Sunt acele cărţi care îţi fac inima să cânte de bucurie,dar şi cărţi care te fac să plângi în hohote. Din punctul meu de vedere,cele mai bune cărţi sunt cele care te fac să simţi. Să trăieşti intens acţiunea,să nu le mai laşi din mână până nu termini şi apoi să regreţi că ai terminat şi nu mai ai ce citi. Acele cărţi sunt cele ce merită citite! Acei autori sunt cei ce merită premii!
Sunt Andreea. Şi sunt dependentă de cărţi.
Andreea Paunescu 