De ce ar trebui să citeşti în timpul iernii? ❄⛄❄

De ce nu ai citi în timpul iernii?

Aşa cum văd eu situaţia, nu este nimic mai bun de făcut. Mai ales în timpul ninsorilor mai grave când îţi pică semnalul la net, cablu şi telefon. Şi dacă eşti „norocos” să stai într-o zonă ca a mea, îţi mai pică şi curentul cu totul. Ideea este că, cărţile sunt bune. Te fac fericit când te aştepţi mai puţin şi atunci când eşti supărat te prind în braţe cu ale lor cuvinte şi te fac să uiţi de ce erai supărat (dau pe cine). Cărţile şi ceaiul cald sau ciocolata caldă merg perfect împreună, de parcă ar fi fost făcute una pentru cealaltă, zău. Oricine zice că nu îi place să citească înseamnă că nu a fost atins încă de o lectură bună. Da şi românii noştrii au făcut opere frumoase, doar dacă nu le-am învăţa la şcoală. Analiza literară mă face să urăsc operele. Adică dacă autorul a zis „Perdelele erau albastre”, nu înseamnă că îşi exprima tristeţea şi singurătatea prin culoarea albastră, înseamnă doar că îi plac perdelele albastre. (Dacă eşti de acord cu mine apasă LIKE). Adică mie ca autoare nu mi-ar face plăcere ca toţi profesorii să-mi răstălmăcească cuvintele şi să găsească ei înţelesuri la care nici măcar eu nu m-am gândit când am scris cartea respectivă. Zău aşa, opriţi-vă oameni buni! Şi de ce tot aud că romanele sunt plictisitoare? Doamne fereşte! Cine spune aşa ceva? Adică sunt plictisitoare doar dacă eşti incult mintal şi e mai interesat să vezi tâţe şi cur pe facebook, zău aşa. Eu citesc iarna pentru că îmi place să stau lângă calorifer (dacă aveam şemineu era cliche) cu o pereche de botoşi pufoşi în picioare şi îmbrăcată în pijamale, cu ceiuţul de fructe de pădure într-o mână şi cartea în cealaltă pentru că asta găsesc eu a fi cel mai reîmprospător lucru. Atunci când sunt supărată citesc şi uit de ce m-am supărat. Atunci când sunt tristă citesc şi-mi uit probleme pentru puţin timp. Atunci când am o incertitiudine citesc pentru că vreau să-mi iau mintea de la decizie puţin. Atunci când am nevoie de spaţiu şi de linişte, citesc şi toată lumea ştie că e momentul să-şi vadă de treaba lor departe de mine. Iarna, primăvara, vara şi tomana citesc pentru că îmi face bine, atât mie cât şi sănătăţii mele. Citesc ca să nu mă droghez cu heroină, dar tocmai am realizat că sunt în sevraj după cuvinte.

Rămâi zâmbitor!

Pe data viitoare!