Ce am învăţat din cărţi? PART#11 „Eve”, vol I de Anna Carey

Hei, lume!

Azi e marţi şi vorbim despre ce am învăţat din cărţi ca de obicei. Întrucât săptămâna trecută am făcut recenzia „Eve” de Anna Carey, am decis să continui cu ce foloase am tras din acest roman. Crede-mă, au fost câteva.

În primul rând, am învăţat că viaţa ta s-ar putea să nu fie chiar aşa cum credeai. Adică toate adevărurile spuse până acum, e nevoie doar de o singură minciună să distrugă totul, să te îndoieşti de tot ce ştiai până acum cu siguranţă. Nimic nu rămâne la fel, totul e trecător. Am învăţat faptul că exact în momentul în care crezi că stelele tale s-au aliniat perfect şi că nu mai este nimic care să te oprească, chiar intervine ceva şi dă totul peste cap.

În al doilea rând am învăţat că nu e nevoie să te sacrifici pe tine însăţi pentru dragostea adevărată. Nu trebuie să uiţi cine eşti tu şi ce faci tu şi unde te afli tu dacă iubeşti. Cel mai important este ca atunci când formezi un cuplu cu cineva, să nu te pierzi pe tine, niciodată. Pentru că tu nu te vei trezi într-o zi să spui că nu te mai iubeşti pe tine sau că nu mai vrei să fii cu tine, dar „iubirea adevărată” o poate face oricând. Tot ceea ce spun este să nu îţi pui fericirea în mâinile altcuiva şi să nu te bazezi pe o anumită persoană că va fi acolo mereu. Lucruri rele se întâmplă, oamenii se schimbă şi te părăsesc. Viaţa îşi reia cursul normal.

Mai presus de toate, lucrul cel mai important pe care l-am învăţat este să nu renunţ niciodată la luptă. Nimic nu e bătut în cuie. Poţi să răzbaţi oricând. Trebuie doar să te ridici şi să te scuturi de ţărână, s-o iei de la capăt. Un nou început după un nou înceut după un nou început. Nimeni nu o să te ridice. Sunt unele bătălii pe care trebuie să le duci de unul singur. Exact ca un boxeour. Eşti singur în ring, dar printre runde cineva are voie să îţi dea apă şi să îţi şteargă fruntea de sudoare, să-ţi zică „hai că poţi” şi cam atât. Apoi te întorci la luptă singur, doar tu şi omul pe care trebuie să-l învingi. De aceea, trebuie să fii conştient de ceea ce eşti în stare, trebuie să crezi că poţi şi astfel vei reuşi. Fii învingătorul care se aşteaptă toată lumea să fii, iar dacă treci peste acest obstacol, mâine va veni altul, dar nu-i nimic căci acum eşti pregătit să înfrunţi necunoscutul. Şi tot aşa, vei înfrunta obstacole mai mici sau mai mari, dar dacă răzbaţi, vei ajunge unde ţi-ai dorit. Şi îţi vorbesc din inimă când spun că nu există satisfacţie mai mare decât să ştii cât de mult ai muncit să ajungi undeva şi că în final ai ajuns acolo. Dacă pică totul din cer, nu mai apreciezi la adevărata valoare.

Rămâi zâmbitor!

Pe data viitoare!