Spor la renovare

După cum am stabilit deja aici pe blog, eu și iubitul meu ne-am mutat relativ recent împreună și încă suntem în procesul renovărilor. Habar n-aveam niciunul din noi că durează atât de mult să alegi palete de culori de mobilă, de pereți, de tapet decorativ.

Întotdeauna am fost fiartă pe pereții de accent (accent walls, cum zice englezul) și de fiecare dată când merg undeva mă uit după un tapet decorativ unic. Îmi place și ideea de a vopsi un singur perete într-o culoare intensă, dar tapetul parcă e o soluție mai simplă de schimbat decât vopseaua.

Așadar, că tot renovăm dormitorul curând, i-am găsit pe cei de la Axelen care au tapet decorativ exclusiv, din colecții supermișto. Deși ador tot ce ține de Elie Saab sau de Philipp Plein, pentru interior mi-au făcut ochii ca la păcănele când am văzut tapetul decorativ Canvas.

În ultimul timp, sunt mai atrasă de tot ce înseamnă minimalism, dar cu o alură de vintage. Și exact așa este această colecție!

(Foto de mai sus sunt toate din colecția asta)

Nu știu dacă ai apucat să vezi colecția, dar pe mine una tapetul eijffinger m-a lăsat mască! La ceva atât de simplist și de efect visez la noi acasă! Și să nu mai vorbim de unicitate și de faptul că nu e deloc ușor de găsit. Mie una nu-mi place să am o locuință Basic, 100% Ikea , la fel ca alți 10.000 de oameni. Am nevoie de efectul acela wow atunci când cineva pășește în spațiul meu.

Avantajele unui tapet sunt nelimitate. De exemplu, în casa în care locuiam cu chirie acum câțiva ani cu prietenii mei, aveam în sufragerie Darts. După cum îți poți imagina, nu eram cine știe ce competitori înfocați ori vreun soi de profesioniști, așadar adesea săgețile nimereau în perete, în loc să nimerească la țintă. Când a trebuit să predăm casa, peretele acela era ciuruit de ziceai că au venit turcii peste noi. Am petrecut o zi întreagă lipind tapet pe perete, dar oricum mult mai rapid și mai curat decât varul și repararea găurilor.

De curând am trecut printr-un episod complet cu baia și vreau să-ți zic că, wow, tare mizerie se mai face în casă atunci când văruiești! Și dacă nu îți place culoarea? Tare greu mai e să o acoperi! Mereu m-am temut cumva că o să vopsesc un perete întreg și după nu o să se vadă atât de bine cum se vedea în capul meu și trebuie să repet procesul, dar doar după ce s-a uscat complet varul și iată-mă cum stau cu lunile cu casa pe dos din cauza abilităților mele nule în a lua decizii. Dar tapetul decorativ face totul mai simplu! Îl pui pe perete și dacă nu-ți place, îl dai jos! Dar sincer acum, cum să nu-ți placă așa minunăție de tapet? Bască, exclusivist și unic!

Tu ai tapet în casă sau dacă ai face renovări, ai considera tapetul decorativ? Spune-mi în comentarii!

Acest articol a fost scris pentru competiția SuperBlog 2022.

Rămâi zâmbitor,

Scrisoare către tenul meu

Bună, oameni frumoși ai internetului!

Am venit aici într-o luni, după o zi ce părea interminabilă la serviciu, să vă scriu vrute și nevrute despre mărgeleturi creme de zi, de seară și de mai tot timpul.

Iacă mai apar cu o provocare marca Super Blog 2022 și anume de la Allurene. Așadar, am să purced în a vă povesti cum îmi îngrijesc mi-aș îngriji tenul în sezonul rece.

Dragul meu ten,

Îmi pare rău că nu am grijă de tine chiar în fiecare zi. Îmi cer scuze pentru diminețile în care, somnoroasă, uit să te hidratez. Tu o să ai grijă mereu să mă dojenești pe parcursul zilei și să-mi reamintești la fiecare grimasă cât de uscate-mi sunt dungile de expresie, mi-aș dori să te ajut mai des cu Serul de hidratare Allurene – Bliss for my face!.

De asemenea, chiar dacă sunt prea leneșă să deschid sertarul cu produse cosmetice, poate îmi amintesc de cu seară să las pe blatul de la baie Crema hidratantă Allurene – My BFF!, așa în diminețile reci de iarnă, n-ai să mai suferi și tu de asprimea vântului, așa cum o fac mâinile mele, dar cu siguranță și lor le-ar fi mai bine după folosirea cremei.

Oh și ochii! Îmi pare rău, dragul meu ten, că rutina de demachiere nu e tocmai perfectă și îmi doresc să fi fost! Poate că așa nu aș mai avea acele pungi sub ochi și cu siguranță nici nu m-aș trezi cu urme de rimel pe obraji. Și dacă aș mai folosi și o cremă curată pentru conturul ochilor, nu ar mai fi nevoie de o tonă de corector ca să acopăr urmele de oboseală.

Da, știu, probabil dacă ai putea vorbi mi-ai spune să mă duc dracului fiu mai atentă cu tine și să îți ofer și eu iubirea pe care mi-o oferi tu. Mi-ai spune că tu te străduiești atât de tare să nu faci acnee, în ciuda eforturilor mele inexistente de a te îngriji. Mi-ai spune că mă înțelegi pentru că știi cât de mult muncesc, pentru că ești alături de mine și pe timpul zilei, atunci când mă epuizez pe un scaun în fața unui monitor, dar și seara când fața de pernă nu e mereu proaspăt spălată și mai și transpir de la coșmaruri.

Cu toate astea, în sezonul acesta rece, am să încerc să-ți ofer îngrijirea de care ai nevoie pentru că meriți să fii tratat frumos, cam așa, cum mi-ar plăcea mie să mă trateze cineva atât de drag și de apropiat. Și tu a-i să-mi promiți că atunci când vom fi amândoi îmbătrâniți și trecuți prin viață, că poate nu o să te răzbuni pe mine cu foarte multe riduri, ci doar cu semne că am crescut împreună, ca și până cum.

Cu dragoste infinită,

Purtătoarea ta pe veci

Acest articol a fost scris pentru competiția SuperBlog 2022.

Recenzie – Tehnocultura

Salut, oameni frumoși ai internetului!

Iarăși eu, scriind pe ultima sută de metri un articol pentru competiția SuperBlog 2022!

De ce așa de târziu, într-o vineri seara, te-ai putea întreba… Ei bine, acum că a început frigul, nu prea mai tind să ies din casă nici măcar în weekend. Să spunem că a început hibernarea.

Nu știu despre tine, dar eu una nu prea sunt genul care să ascult radio. Chiar aveam o conversație cu iubitul meu astăzi și-mi spunea cât de mult îi îmbunătățește lui ziua matinalul de la radio, zicea că nu contează ce post, cam toate matinalele sunt supermișto.

Eu nu prea mă împac cu radioul, în schimb sunt fiartă pe podcasturi. Ascult atât americane, recunosc, ale youtuberițelor pe care le urmăresc încă din 2012, când am descoperit YouTube-ul, cât și românești. În general, îmi plac cele de vorbărie la întâmplare și cele de crime misterioase. Îmi place să am ceva pe fundal cât lucrez.

Astăzi vin către tine cu o recomandare de Podcast numit Tehnocultura care m-au provocat să le recenzez un episod.

Dacă nu ești nou la mine pe blog – dacă ești, bună! – atunci știi că eu recenzez cărți, uneori și filme, cam de 8 ani. Dar niciodată nu mi-a trecut prin cap să recenzez un Podcast.

Așadar, am ales la întâmplare să ascult episodul Somn ușor la muncă. Nu știu de ce am gravitat către acest episod, cred că m-a atras titlul pentru că l-am ales azi-dimineață când dormeam pe mine ca într-o dimineață obișnuită de vineri.

Îmi place că băieții încep cu știrile din tehnologie, deși nu înțeleg eu mare lucru din chestiile de hardware și inginerii, băi ei explică lucrurile de chiar mă fac să am senzația că am înțeles. Sau chiar am înțeles? Vom afla în episodul următor!

Ce mi s-a părut foarte interesant este că pe lângă faptul că e vorba despre tehnologie, Manuel Chetă și Vlad Bănică au o discuție super-degajată și se simte așa ca o conversație între doi prieteni, decât ceva plictisitor cu multă informație. De exemplu, în acest episod vorbesc despre laptopuri, despre cum s-au adaptat la ele, despre cât le ține bateria cumva atunci vs acum. Așadar, pe lângă informațiile necesare să înțelegi despre știri și ce-mai-e-nou, mai adaugă și o tușă personală care sincer, mă impresionează.

Ca să ne înțelegem, eu sunt o simplă fată. Mi-am cumpărat un laptop pentru că era rosegold. Habar nu am nimic despre tehnologie sau despre memorie, gaming, procesoare, etc. Dar așa o conversație degajată despre viitorul tehnologiei, chiar e foarte ușor de urmărit și sincer, mă fac supercurioasă legat de ce ar mai putea apărea pe piață

Spoiler alert: ebike, cât de cool e asta? eu nici nu știam că există și aflu că-s deja la generația 3?! Trebuie să mai ies din casă.

Ating și un subiect sensibil, războiul de la granița Europei. Dar bineînțeles, într-un mod tech. Este vorba despre tehnologia folosită în luptă, superioritatea din punct de vedere a tehnologiei pe care o folosesc, drone, etc. Mi-a fost extrem de interesant să aflu chestii de interior despre cum s-a adaptat un război vremurilor noastre. Mi-a plăcut sintagma „rușii pierd date ca apa prin sită”. Practic, ucrainenii au furat date din Rusia și le-au publicat pe internet. Go, Ukraine, go!

Toate ca toate, nu m-am așteptat deloc să-mi placă acest Podcast. O pun cu mâna pe inimă că am crezut că nici n-o să-l ascult pe tot, că o să mă plictisesc teribil și nu o să înțeleg nimic și oh, vai, ce pierdere de timp. Cred că d-aia am tras de timp până azi dimineață. Dar spun cu toată sinceritatea că mi-a depășit așteptările! Poate că n-oi înțelege eu chiar totul, dar zău că băieții explică ca pentru proști (în speță, cazul de față).

Te provoc să asculți și tu un episod, să te întorci aici și să-mi spui cum ți s-a părut!

Rămâi zâmbitor,

Sperieturi de Octombrie

Bună seara, oameni frumoși ai internetului!

M-am întors cu o superprovocare de la StoneMania Bijou într-un nou articol scris pentru competiția SuperBlog 2022.

Așadar, astăzi o să vă povestesc prima mea experiență cu cristalele. Trigger warning: dacă ești ușor de speriat sau ai probleme cu poveștile înfiorătoare cu spirite, articolul acesta nu este pentru tine și te rog să închizi pagina. Ceea ce urmează să relatez mi s-a întâmplat mie, este complet adevărat – nu doar inspirat din fapte reale – și sincer, îmi tremură mâinile și mi se face pielea de găină doar când îmi amintesc. Dar hei, este Octombrie, așa că am voie să povestesc acum.

Ca să-ți dau puțin context. Eu și iubitul meu ne-am mutat împreună într-un apartament din blocul în care el a copilărit. Proprietara apartamentului era în vârstă așa că fiicle dânsei au dus-o la azil deoarece ele locuiau în Anglia, respectiv Canada. La o lună după ce ne-am mutat, proprietara a decedat în azil și de aici începe coșmarul.

Pentru început, atunci când ne-am mutat apartamentul era plin de mobilă veche. Una dintre fiicele proprietarei ne-a spus că putem goli apartamentul și să îl mobilăm cum vrem noi, iar mobila a fost luată de către o verișoară. Noi am păstrat niște cărți de-ale dânsei, un tablou cu Mona Lisa goblen și o comodă de televizor.

După decesul proprietarei, lucruri stranii au început să se petreacă. Pe lângă faptul că doar CĂRȚILE EI picau adesea din bibliotecă, fără să fie geamuri deschise în casă, curent, etc, în fiecare zi se auzea un ciocănit puternic în ușă. Mereu deschideam ușa de la intrare și niciodată nu era nimeni.

Apartamentul are 3 camere, dintre care 2 sunt decomandate. Pentru că eu lucrez de acasă, una dintre camere este „biroul meu”. Se întâmplă ca această cameră să fie chiar lângă ușa de la intrare, implicit lângă holul blocului. Și uite cum într-o dimineață lucram, era cam 10:30, și am închis ușa de la cameră pentru că erau ceva babe în bloc care vorbeau foarte tare și eu urma să intru în ședință. La vremea aceea, aveam biroul așezat pe peretele opus ușii camerei, deci eram cu spatele la ușă. Aud un ciocănit puternic în ușa camerei și mă gândesc că e iubitul meu care a uitat ceva acasă și nu știe dacă sunt în ședința cu camera pornită, deci dacă poate sau nu să între în cameră.

În acel moment mai aveam vreo 5 minute până la ședință și fără să mă gândesc prea mult și încă cu ochii în ecranul laptopului am spus ferm „intră!”. Moment în care ușa camerei s-a dat de perete fără ca nimeni să fie acolo. Abia acum mi-am dat seama că eu încuiasem ușa în urma iubitului meu, cheia a rămas în ușa și fizic, nu avea nimeni cum să între în apartament. A înghețat sufletul în mine și atunci am știut că ceva este foarte neînregulă.

Ca să ajung la prima mea experiență cu cristalele, lucrurile acestea au continuat să se întâmple: ciocănitul puternic fiind de fapt în ușa de la birou, nu de la ușa de la intrare și lucruri care picau din bibliotecă. Totul până când tatăl unei prietene de-ale mele a făcut COVID și ca să nu fie nevoită să stea în izolare, i-am spus că o putem găzdui noi timp de două săptămâni.

Această prietenă este foarte spirituală și de cum a intrat în apartament a spus ca simte un vibe ciudat și că tabloul pe care l-am menționat mai sus transmite ceva energii negative, fără ca ea să știe nimic din ce am relatat mai sus. Îi povestesc cu lux de amănunte cele întâmplate și ea a scos din bagaj bețișoare parfumate și a pus că o să îmi purifice casa.

Făcea asta în fiecare zi, nu se putea odihni noaptea și chiar o visa pe răposata fără să o fi cunoscut vreodată. După o săptămâna, mi-a făcut cadou un cristal de turmalină neagră și pot să spun cu mâna pe inimă că de atunci, acel cristal mă protejează de orice energie negativă. Atunci când l-am atins pentru prima oară, i-am simțit energia și am știut că nu avea să mi se mai întâmple nimic. A trecut aproape un an de atunci și eu, iubitul meu și cățelușa noastră suntem fericiți într-un acasă fără incidente.

Tu ai avut experiențe paranormale? Cum le-ai depășit?

Rămâi zâmbitor,

Povestea unui cadou

Ghid idei de cadouri pentru bărbați

Bună, oameni frumoși ai internetului!

Ne revedem astăzi cu un nou articol scris pentru competiția SuperBlog 2022. Pot să primesc niște aplauze? Nu vreau să cobesc, dar se pare că mă țin destul de bine de probe, după cum am promis.

Ei bine, astăzi am fost provocată de către Mindblower să vă spun povestea unui cadou pentru a demonstra că orice cadou bun e bine-gândit și cercetat cu mult timp înainte. Și că tot se apropie Crăciunul, am zis că poate ajută pe cineva!

Love language-ul meu -sau limbajul iubirii mele- este să dăruiesc. Nu sunt cineva care știe cum să se bucure când primește un cadou, nu prea mă pricep să sar în sus ci mai degrabă mă îmbujorez și las privirea în pământ. Dar sunt persoana care face cercetări tot anul pentru a-ți cumpăra cadoul perfect de ziua ta de naștere sau de Crăciun. Oh da, ai ghicit! Sunt un spiriduș desăvârșit.

Așadar, am numeroase povești amuzante sau nu în care am fost părtașă la cadouri trăznite și mi-a fost foarte greu să aleg una dintre ele, dar să sperăm că cea care urmează îți aduce zâmbetul pe buze.

Secret Santa, 2021.

Eram cu grupul de prieteni (cca 20 de oameni pe la 20-30 de ani) în jurul unui foc de tabără când ne-am hotărât să scriem bilețele și să ne jucăm de-a Moșul Secret. Ne hotărâm că orice alegere este validă atâta timp cât nimeni nu s-a ales pe sine însuși. Zis și făcut! Vine rândul meu, introduc mâna în fesul cu pricina și trag bilețelul. Îl desfac și surpriză, citesc chiar numele iubitului meu. Și mă hotărăsc că ceea ce aveam să îi cumpăr trebuia să fie un cadou pentru bărbați amuzant pentru că aveam să-i iau unul serios de pus sub brad oricum.

Cadoul serios pe care aveam să-l cumpăr erau 2 viniluri cu ceva trupe rock, ceva ediție limitată, colorate și supermișto. Cu asta în minte, mă duc la Cărturești și cotrobăi cu o prietenă prin toate discurile, am găsit după vreo 2 ore ceea ce căutam, dar eram în pană totală de idei pentru Secret Santa.

Mă dau bătută și mă duc la casă să plătesc discurile când văd un stand cu niște cărticele. La început am crezut că sunt agende așa că m-am apropiat curioasă, iar spre mirarea mea am văzut niște cărticele poznașe pentru tot felul de ocazii. În căutarea mea printre ele am găsit una intitulată Sex Vouchers. După cum insinuează numele, chiar asta și era. Râd pe înfundate gândindu-mă ce poantă bună am să-i fac iubitului meu și o cumpăr.

O împachetez, o ascund și iată că vine ziua de 24 decembrie când ne întâlnim toți prietenii să facem schimb de cadouri de Secret Santa. Ne hotărâm să lăsăm toate cadourile pe o masă și apoi fiecare să-și ia de acolo pachetul cu numele său, apoi aveam să ghicim cine era Moșul fiecăruia. Partea amuzantă este că iubitul meu a râs copios când a văzut cărticica, partea și mai caraghioasă – sau îngrijorătoare? – este că nu și-a dat seama că e de la mine.

Vezi și video-ul de la decantorul rotativ din prima imagine aici.

Cred că dacă aș fi căutat cadouri pentru bărbați pe mindblower salvam și timp și energie. Poate că și-ar fi dat seama că e de la mine și nu m-aș mai fi enervat. Și aș fi scutit și un drum până la București. Ah și un update, se apropie Crăciunul 2022 și el încă nu a ascultat niciunul din vinilurile de anul trecut. Anul ăsta merg pe un set decantor pentru el, dar mi-e greu să mă decid care. Spune-mi în comentarii pe care crezi că ar trebui să-l aleg!

Ah și nu mă înțelege greșit, ador să cumpăr cadouri, dar deja după câțiva ani de relație, după ce i-am cumpărat cam tot ce știam eu că i-ar fi plăcut, am cam rămas în pană de idei. Nu e nimic rușinos în a apela la puțin ajutor sau inspirație din când în când.

Rămâi zâmbitor,

Recenzie Amândoi mor la sfârșit de Adam Silvera

Titlu: Amândoi mor la sfârșit

Autor: Adam Silvera

Editura: STORIA

Anul apariției: 2021

Număr de pagini: 336

Goodreads

Tata a zis că să-ți iei rămas-bun e „cel mai posibil imposibil”, pentru că niciodată nu vrei s-o faci, dar ar fi o prostie să nu, dacă ți se dă șansa.

Nu știu cum să încep… Cred că am amânat această recenzie tocmai pentru că m-a lovit foarte puternic în inimă într-o perioadă a vieții mele în care am înțeles mesajul.

La scurt timp după ce am terminat de citit această carte, mi-am pierdut mama în lupta cu cancerul. Întâmplarea face că narațiunea este despre ultima zi pe Pământ a doi băieți. Unul dintre ei este un introvertit care consideră că nu a făcut aproape nimic în viață, iar altul este un orfan care a făcut prea multe până în acel punct.

Lumea e construită în așa fel încât există acești Crainici ai Morții care te sună să-ți comunice că astăzi o să mori. Există și o aplicație numită „ultimul prieten” în care oamenii singuratici își pot găsi pe cineva cu care să-și petreacă ultima zi.

Nu vreau să dau foarte multe detalii pentru că aceasta este una din poveștile care te zguduie din toți rărunchii făcându-te să realizezi cât de importanți sunt oamenii de lângă tine, cât de scurte sunt clipele noastre de fapt și cât de mult ne dorim să mai stăm.

Deși acțiunea se petrece într-o singură zi, este atât de rapidă și antrenantă și constant ești pe marginea prăpastiei și te întrebi „oare ăsta e momentul când moare unul din ei?”. Spun cu mâna pe inimă că nu mi s-a mai întâmplat de foarte mult timp să plâng (da, lacrimi reale) la o carte sau un film, dar Adam Silvera a știut exact cum să se joace cu emoțiile mele.

Cu siguranță o recomand oricui, în orice moment s-ar afla, pentru că îți aduce aminte cât de mult ar trebui să te bucuri că te-ai trezit de dimineață și cât de binecuvântat ești că ai alături de tine oameni pentru care ți-ai da viața!

Mă târăsc spre el și mă încordez când îl ating. Îi simt inima cum bate; inima lui, ca și a mea, nu vrea să se oprească, e disperată să mai bată, mai ales în haosul ăsta. Inimile noastre sunt haotice, deranjate și înspăimântate.

Rămâi zâmbitor,

Planuri de amenajări

Bună, oameni frumoși ai internetului!

Bine-am revenit cu un nou articol scris pentru competiția SuperBlog 2022. Yay!

Astăzi vin în atenția dumneavoastră cu Vindem-Ieftin.ro. Ei reprezintă un concept unic pe piața materialelor de construcții din România și cel mai tare lucru e că reduc costurile cu 10-15%!

Toată șmecheria stă în faptul că acesta este un depozit virtual în care relațiile se fac telefonic de către un consultant local cu expertiză în domeniu. Practic, intri pe site, suni oamenii și ei te ajută cu tot ce ai nevoie, bașca, mai ai și livrare acasă! După cum văd eu situația, nu ai decât câștiguri.

Recent, eu și prietenul meu am început renovările în apartament, știi și tu tot tămbălucul cu pandemia, lucru de acasă, hai să renovăm că nu avem ce face! Huh, nu prea a fost așa de simplu pentru că nu prea știi de unde să te apuci sau unde să mergi. Nu prea sunt adepta lanțurilor tip hipermarket pentru că am senzația că din cauza lor toate casele arată la fel, iar eu vreau ceva WOW și DIFERIT și amenajări interioare inedite. Asta m-a atras cel mai mult la acest proiect. Nu găsești aceleași trei canapele plictisitoare stătute în Showroom de când s-a deschis magazinul și ponosite, ci e ceva fresh. Unde mai pui că nici nu trebuie să plec de acasă?

Nu știu cum ești tu, dar eu sunt un om care obosește foarte repede la cumpărături fizice, mai ales cele de genul amenajărilor casei. Sincer acum, deja la al 10-lea model de gresie din nu-știu-care magazin, dar de fapt parcă îmi plăcea mai mult cel din partea cealaltă, stai că parcă i-am făcut o poză, hai să mergem înapoi acolo și oh, Doamne, s-a făcut ora 17:00 și iarăși e trafic și parcă mi-e și foame, deci oprim la KFC pe drum?

Cam așa mă comport eu când e vorba de decizii serioase, pe care bineînțeles că nu mă descurc să le iau și îi implic și pe alții în acest demers care nu e deloc plăcut și iată cum iarăși am ceartă în familie. Dar când e totul online și sunt lucruri pe care nu le-ai mai văzut la alți retailer și vine omul și ți le aduce acasă și te poți decide după bunul plac, fără stres, fără trafic, fără să mai ții și pe alții stresați pe lângă tine, ei bine, unde mă înscriu?!

Chiar și-așa, nu pot să mint spunând că nu m-a atras faptul că pot să economisesc bani (și chiar e super simplu, nu trebuie să fac nimic). Ne-am tot plimbat pe retailerii ăștia mari și nu am putut să nu observ cât de exagerate au devenit prețurile pentru articole de mobilier, dar la Vindem-Ieftin chiar sunt ieftine (după cum e sugerat în titlu, duh), poți să vezi detalii. Mereu mi-a plăcut să compar prețuri și să găsesc sursa cea mai rentabilă, dar și cea mai bună și revenind la punctul de mai sus, chiar nu mai e nevoie să alerg prin 10 magazine, pot să mă uit online, în pijamale și să văd că acest depozit virtual chiar e mai ieftin decât restul!

Așadar, următoarea amenajare interioară pe care o am în plan este bucătăria și deja am pus ochii pe o mobilă super-mișto de la ei, că doar na, aruncai și eu un ochi cât am făcut researchul pentru articolul acesta. Și după care, am în plan o super amenajare exterioară, ce să zic? La apartament cam singura opțiune este balconul, dar totuși visez cu ochii deschiși la o gresie de exterior și o balustradă nouă, o măsuță și două fotolii pe care să-mi beau cafeaua dimineața.

Tu ce plănuiești să renovezi anul viitor?

Rămâi zâmbitor,

Generația dintre generații: Impactul tehnologiei

Bună din nou, oameni frumoși ai Internetului!

Aha, nu credeați că o să mă țin de treabă, nu? Dar iată că sunt pe val și scriu un nou articol pentru SuperBlog 2022. Oh, că tare mi-a mai lipsit scrisul în ultimul timp!

Ca să vă induc puțin în povestea mea, sunt o copilandră de vreo 25 de ani și da, m-am născut în anii ’90 și da, am prins eclipsa. Acum că lămurirăm aspectul acesta foarte important pentru firul narativ, vreau să subliniez faptul că eu fac parte din generația aceea dubioasă în care sunt prea tânără ca să fiu considerată milenială și prea bătrână ca să fiu din Generația Z. Așadar plutesc în vid prin spațiu și am senzația uneori că sunt într-un joc gen Bandersnatch (puncte în plus pentru cine a văzut filmul).

În orice caz, nu pot să spun că am fost vreodată pasionată de gaming, decât dacă pui la socoteală Wacky Races sau Capitain Claw. Și poate că aș fi fost un copil normal care se juca toată ziua pe calculator în loc să citească beletristică și să inunde casa de cărți. Dar hei, am fost binecuvântată cu un frate mai mare care nu mă lăsa la calculator decât când pleca el de acasă.

În schimb, mereu am avut o afinitate pentru articolele tech în materie de sport și călătorie. Nu că aș fi eu această Simonă Halep întruchipată, după cum am menționat, eu eram mai mult un șoarece de bibliotecă. Mișcarea nu a fost niciodată punctul meu forte, dar călătoriile le ador! Mama mea spunea mereu că am fost făcută pe drumuri și de aia am dor de ducă.

*Context: m-am născut prematur când părinții mei erau în vacanță la Constanța

Așadar, oriunde aș merge sau orice aș face, tehnologia reprezintă o bună bucată din viața mea. Pot spune că am avut calculator încă de când m-am născut (pentru că hei, frate mai mare) și nu am trăit niciodată într-un mediu fără tehnologie. De aceea, mă pot declara dependentă de mediul online.

Cumva, am știut dintotdeauna că menirea mea este să scriu. Când eram copil, aveam această motivație să scriu povești, să scriu orice îmi venea prin cap, să scriu prostii, să îmi notez citate și consider că dacă nu aș fi avut un calculator cu multe foldere și documente word, probabil că această pasiune ar fi murit pentru că nu eram atrasă să scriu cu stiloul (scriam destul la școală), voiam ceva mai rapid care să îmi așterne ideile în ritmul alert în care îmi veneau.

Vă spuneam într-un articol trecut că îmi place SuperBlog pentru că descopăr tot felul de branduri super-mișto de care nu am mai auzit până acum și mă intrigă. Ei bine, un brand cu adevărat util mie și celor ca mine, care fie sunt bloggeri, fie au un job în mediul digital, este Spacer. De exemplu, eu lucrez remote, sunt Content Marketing Manager și pentru mine este ideal să am totul la îndemână, așadar și tu poți avea tehnologia la tine acasă.

Mi-ar plăcea o tabletă pentru scris și desenat, ca să arunc de tot agendele de hârtie și să nu mai ucid copacii în mod conștient. M-ar ajuta o pereche de căști ca să nu mai țip la iubitul meu să dea TV-ul mai încet că nu pot să lucrez. Și pentru călătoriile mele, o boxă portabilă și un rucsac în care să îmi încapă toate sarsanalele. Gluma-i glumă, dar tare marfă e să știi că poți pleca oriunde liniștit, poți lucra de oriunde liniștit și de ce nu, poți scrie articole pe blog oricând.

Toate ca toate, tehnologia m-a ajutat să devin ceea ce sunt astăzi pentru că nu cred că eu aș fi putut să muncesc cu cârca vreodată. Și trăiască joburile remote pentru că pot să petrec timp cu cățelușa mea toată ziua, chiar dacă lucrez!

Pe tine cum te-a ajutat tehnologia până acum? Spune-mi în comentarii.

Rămâi zâmbitor,

Despre importanța somnului de calitate

Bună din nou, oameni frumoși ai internetului!

După cum am promis deunăzi, am decis să iau în serios toată blogăreala asta și revin astăzi în atenția dumneavoastră cu un nou articol scris pentru SuperBlog 2022. Spun cu mâna pe inima că ce îmi place cel mai mult la competiția asta e că aflu o sumedenie de lucruri noi – și branduri noi – constant.

Așadar, astăzi o să vă prezint și vouă un concept mega-mișto numit Confort Merino. Ce fac acești oameni, v-ați putea întreba. Ei bine, vin cu tot felul de super studii de super actualitate în care ne explică condițiile în care somnul este cel mai odihnitor. Și ne dau și soluții pentru somn: plăpumi, pilote, lâni și așa mai departe.

Nu știu despre voi, dar eu mă confrunt cu această problema deja de ceva timp. Încă de când m-am întors din concediu în Septembrie, unde am dormit extraordinar de prost, mi-am dat seama că patul trebuie să fie cel mai comod loc posibil și dacă nu am grijă să mă odihnesc, nu voi funcționa deloc și voi ajunge o obosită tristă.

Îi știți pe oamenii aceia dependenți de cafea? Cei cu care nu trebuie să vorbești dimineața înainte să-și fi băut cafeaua pentru că sunt de-a dreptul răutăcioși și de neînțeles? Ei bine, așa obișnuiam să fiu și eu. Și mi-am dat seama că nu cafeaua este soluția, ci un somn odihnitor.

Conform unor studii de specialitate făcute de Sleep Foundation, temperatura optimă pentru somn este între 16-19 grade. Măi dragilor, de unde să fi avut noi asemenea temperatură vara aceasta, când ne trage curentul dacă dormim cu aerul condiționat? Dar pe măsură ce se apropie iarna, că na winter is coming, ce-ar fi dacă am da termostatul cu câteva grade mai jos pentru a ne îmbunătății somnul?

Nu știu dacă ați observat, dar parcă ne odihnim mai bine când e puțin mai rece în cameră. Pentru mine una, nimic nu se compară cu căldura oferită de o pilotă de lână când e rece în cameră. Aș schimba pantalonii scurți la 30 de grade cu asemenea confort într-o clipită!

În ultimul timp, m-am confruntat cu foarte mult stres profesional, dar și personal și am observat faptul că mai în fiecare zi mă trezeam nervoasă, fără chef, cu pungi sub ochi și parcă mai obosită decât mă culcasem. Începusem să fiu exagerat de recalcitrantă, nimic nu îmi mai convenea și colac peste pupăză, îmi era și greu să adorm seara! Aveam ochii cât cepele uitându-mă pe tavan cu orele până când reușeam să găsesc poziția confortabilă sau să cad pradă oboselii de peste zi.

Mi-am dat seama că trebuie să schimb ceva atunci când deja weekendul nu mai era suficient timp de odihnă și mă trezeam, spre rușinea mea, doar după orele prânzului. Știu că sună ca o reclamă proastă de pe canalele de teleshopping la ceva pastile de dormit, dar sincer vă spun că asta am experimentat în ultima lună.

Nu m-am gândit niciodată că somnul este ceva atât de vital deoarece, sincer, nu prea am petrecut timp gândindu-mă la asta. Până acum somnul era așa ceva subapreciat, lucrul ăla pe care trebuie să îl faci ca să termini ziua și să o începi pe următoarea, mare brânză! Dar nu prea știam nimic pentru că felul în care te odihnești îți definește, într-adevăr, nivelul de concentrare și funcționare în ziua următoare.

Așadar, acum a devenit o prioritate pentru mine să găsesc cele mai bune plapume, pilote și perne pentru a mă asigura că sunt capabilă să lucrez la capacitate maximă în fiecare zi și să nu mai fiu niciodată o răutăcioasă fără cofeină.

Te las cu un super-video care sper să te ajute și pe tine în a-ți schimba somnul – și implicit odihna – de-acum înainte.

Video

Rămâi zâmbitor,

Recenzie Cei șapte soți ai lui Evelyn Hugo de Taylor Jenkins Reid

Titlu: Cei șapte soți ai lui Evelyn Hugo

Autor: Taylor Jenkins Reid

Editura: Leda

Anul apariției: 2022

Număr de pagini: 448

Goodreads

Contrar opiniei publice, nu pot să zic că m-a încântat exagerat de mult acest roman. Da, a fost okay și da, poate că o să fiu puțin cam drastică în recenzia aceasta, având în vedere ca am acordat patru stele acestei lecturi, dar un lucru este cert: putea să fie o carte mult mai scurtă.

„-Mi-am petrecut toată viața știind cât e de important să-i lași pe oameni să-ți spună cine sunt în loc să-i reduci la etichete.

[…]De aceea și vrea atât de tare să fie înțeleasă, de aceea își alege perfect cuvintele. Pentru că vrea să fie văzută exact cum e, cu toate nuanțele și tonurile de gri. La fel cum aș vrea eu să fiu văzută.”

Aceasta este povestea unei actrițe de la Hollywood care pe tot parcursul vieții actoricești a păstrat un oareșce mister în jurul vieții sale personale, dar bineînțeles că toată lumea de știa de cele șapte căsnicii ale lui Evelyn.

Ei bine, narațiunea se bazează întocmai pe aceste șapte căsnicii și ce a însemnat fiecare soț pentru Evelyn. Eu consider că a contat enorm și etapele vieții în care se afla aceasta și ceea ce „avea nevoie” de la căsnicie: faimă, iubire, bani, etc.

Nu vreau să dau prea multe detalii pentru că aș cam distruge jumătate de carte. Cert este că pentru mine a fost o narațiune ușor înceată și plictisitoare pe alocuri. Nu m-a ținut intrigată deloc și ba chiar mi-a indus și un reading slump de toată frumusețea!

Nu am prea multe de zis fără să dau spoilere alarmante, dar eu nu sunt acolo în topul oamenilor care au adorat cartea. Desigur, au fost și părți foarte bine scrise și câteva intrigi absolut demențiale, dar mult prea puține și parcă dura prea mult până ajungeam la ceva interesant. Eu cred că dacă nu ești un om căruia îi plac descrierile lungi care se întind pe câteva pagini și preferi acțiunea, mă tem că nu e un roman bun pentru tine.

Ceea ce m-a atras cel mai mult pe parcursul lecturii a fost misterul înconjurat dichisit în jurul scriitoarei noastre Monique Grant și mă găseam adesea întrebându-mă oare de ce Evelyn a ales-o pe ea. Bineînțeles că răspunsul nu o să ți-l dau, dar este absolut suculent! Într-adevăr am fost mânată și de curiozitate să aflu cum era următorul soț și de ce s-a măritat cu el, pentru că Evelyn avea foarte multe secrete și motive secrete.

Toate ca toate, i-am acordat acest rating pentru că m-a ținut pe jar și mi-a dat doar câte o gogoașă, până am umplut traista a durat ceva, dar nu consider că a avut acel ceva cu adevărat special. Sau poate că am văzut atât de mult hypermarket în jurul titlului, încât mă așteptam la ceva mult mai wow!

Ție cum ți s-a părut lectura? Spune-mi în comentarii!

„Nu știi cât de repede ai alergat, cât de mult ai muncit, cât ești de obosit în realitate până nu se pune cineva în spatele tău și-ți zice: „E în regulă, acum poți să cazi la pământ. O să te prind eu”. Așa că am căzut. Iar Harry m-a prins.”

Rămâi zâmbitor,