Confesiunile unei dependente de lectură

„Citesc sau nu citesc?”

Această întrebare nu mi-am pus-o sincer, niciodată.

„Ce mai citesc astăzi?”

Această întrebare mi-o pun o dată la 2-3 zile.

Bună, sunt Andreea!

Şi sunt dependentă de lectură.

bob

Recent, s-a lansat de către Librăria Libris o dilemă foarte controversată în rândul tinerilor: ctitim sau nu citim? Iar eu fac acest articol tocmai pentru a demonstra că există tineri, asemenea mie, care încă mai citesc.

Cum am început să iubesc lectura? 

Ei bine, aceasta este o poveste interesantă. Aveam vreo 5 sau 6 ani şi familia mea era în procesul de a se muta de la bloc la casă. Având în vedere că nu era terminată şi aveam doar o cameră locuibilă, ai mei m-au trimis să stau la bunici până la terminarea construcţiilor pe timpul verii. Bunicul meu, deşi stă la bloc, are două biblioteci pline ochi şi plictisindu-mă l-am rugat să mă înveţe să citesc şi eu aşa ca el. Eram la grădiniţă şi abia învăţasem să colorez între linii, dar m-a ridicat pe piciorul lui şi m-a învăţat literele alfabetului şi să formez cuvinte. La un moment dat, după vreo câteva zile, mi s-a părut mult prea greu şi am vrut să renunţ, iar el nu m-a presat deloc să continui, însă mi-a spus „Andreiuţa, dacă vei fi vreodată tristă, căci nu vei fi fericită pe veci, o carte îţi va fi cel mai bun prieten. Vei înţelege cândva că poţi să fii oricine vrei când citeşti o carte, dar asta numai dacă vrei să continui să înveţi. Numai Dumnezeu şi tata ştiu că nici eu nu am învăţat din prima, dar tu ai să citeşti mai mult decât mine într-o bună zi.” şi aşa m-a convins să continui şi tare îi mai mulţumesc pentru răbdare!

Mama mă ceartă pentru că îmi cheltui toţi banii pe cărţi chiar dacă nu mai au loc în bibliotecă. Prietenii mă ceartă că nu mai ies în oraş pentru că stau să citesc. Tata mă ceartă că citesc până târziu şi îmi stric ochii. Iubitul mă ceartă pentru că petrec mai mult timp la poştă decât petrec cu el. Toată lumea are o problemă cu obsesia mea pentru cărţi, dar niciodată nu m-am gândit că eu sunt problema. Pentru că.. nu sunt.

Ei bine, dacă tinerii din zilele noastre citesc sau nu, cum m-aş putea pronunţa altfel decât prin ceea ce ştiu de la prietenii mei? De la mine din clasă, la filologie, suntem doar 5 persoane cărora le place să citească. Din grupul meu de prieteni suntem 2, iar din familia mea sunt singura. Majoritatea prietenilor mei fac mişto de mine şi de fiecare dată când ne vedem mă întreabă „câte pagini ai citit azi?” sau „ai terminat cartea aia începută ieri?”, dar eu nu prea le acord atenţie. Acum, privind la prietenii mei virtuali, pe care i-am făcut prin intermediul acestui blog, toată lumea citeşte. Şi acest lucru mă bucură.

Atunci când vorbesc cu cineva de vârsta mea care a auzit despre John Green sau Suzzane Collins sau Veronica Roth şi majoritatea autorilor contemporani, atunci când pot să vorbesc cu însufleţire despre ce-am mai citit, despre un anumit personaj pe care îl iubim amândoi, despre ce s-a mai întâmplat în nu-ştiu-care-capitol sau despre cât de mult aştept să se continue o anumită serie, simt că zbor. Deoarece nu am avut niciodată pe nimeni cu care să vorbesc despre cărţi şi acum am prietene în toată ţara (şi în afară) şi am oportunitatea să merg la târguri de carte şi să merg la semnări de autografe ale autorilor, ştiu că mi-au deschis porţi noi şi nebănuite spre universul unui adevărat cititor înfocat!

Părerile sunt împărţite, tinerii pe care îi cunoşteam înainte în cercul meu restrâns de prieteni mi-au dovedit că tinerii nu citesc, dar apoi mi s-au deschis porţile spre o lume nouă, spre oameni noi şi frumoşi şi cititori. Acum feed-ul meu de pe facebook e plin cu poze cu cărţi şi biblioteci şi citate despre cărţi, acum ştiu că tineretul din România citeşte cu adevărat!

Dacă înainte credeam că nu se poate, acum văd că da! Am descoperit oameni minunaţi, oameni pasionaţi de lectură. Noi suntem tinerii care vor urma să devină adulţii responsabili care au citit de mici, noi vom fi cei care îşi vor învăţa copiii să citească, noi vom fi cei care le vor spune „am citit cartea X când eram de vârsta ta..” şi noi vom avea o bibliotecă mare pentru ca ei să se piardă între toate paginile strânse de noi. Dar cel mai important este faptul că, oricât de diferiţi suntem, noi cititorii, fie că unora le place să citească doar romantisme, altora doar mistere, ne avem ca fraţii pentru că împătăşim aceeaşi poftă nestăvilită de cunoaştere! Nu mai contează în ce limbă citeşti, ce gen citeşti, de unde vii, ce culoare ai pielea sau în ce Dumnezeu crezi, dacă îţi place să citeşti, eşti de-al nostru!

Aşa am fost eu primită în grupul cititorilor pasionaţi, aşa am devenit obsedată să citesc constant şi câteodată chiar fără oprire pentru ore în şir. Aşa că dacă se spune că tineretul nu citeşte, este o minciună sfruntată! Cititm cu sete, pasiune, curiozitate, foame de cuvinte, devorare de pagini, noi tinerii citim pentru că simţim. La cumpăna dintre copilărie şi maturizare, simţim totul intens. Cineva a spus odată că nu citeşte pentru că nu are o viaţă, citeşte pentru a avea mai multe. Câtă dreptate!

Citeşti ca să fii şi Tris şi Tobias şi Juliette şi Eve şi Bella şi Edward. Tinerii citesc pentru a experimenta mai multe vieţi, mai multe suflete, mai multe personalităţi! Suntem ceea ce citim, suntem tineri care citesc cu sufletul şi cu ochiul minţii. Tinerii citesc, ştiu asta pentru că sunt unul dintre acei tineri. Şi, mai presus de toate, sunt mândră să fiu!

Acest articol a fost făcut în mod special pentru cei care ştiu diferenţa dintre SF şi Ficţiune, pentru cei care cunosc apariţiile recente la edituri, pentru cei care au citit cărţile înainte să vadă filmul, pentru toţi cei care iubesc arta de a citi şi pentru cei care nu s-au dat bătuţi atunci când au învăţat să citească.

timthumbAcest articol a fost realizat cu spirijinul Librăriei Online Libris unde sunt disponibile cărţi online atât în limba română cât şi în limba engleză.

Rămâi zâmbitor!

Pe data viitoare!

1343881

Anunțuri

Planuri de weekend…

tanana

Weekendul acesta sunt bolnăvioară şi pentru că mă dor ochii nu pot să citesc chiar atât de mult cum o fac de obicei, dar nici o răceală nu mă va opri!

Drept urmare, am ales să termin de citit Octopussy de Cristina Boncea pe care am început-o zilele trecute şi să încep Alegerea de Kiera Cass.

Un weekend slăbuţ într-ale lecturii, dar satisfăcător, sper eu.

Între timp, îmi puteţi urmări progresele pe Goodreads dând click pe widgetul din bara laterală.

Rămâi zâmbitor!

Pe data viitoare!

1343881

Planuri de weekend

11020918_774422605973847_1280788951_nÎn primul rând, aş dori să îmi cer teribile scuze pentru că am fost absentă atât de mult timp. Mi-aţi lipsit enorm, atât voi cât şi scrisul pe blog şi cititul. Nu am putut să fac nimic săptămâna aceasta, am fost super-bolnăvioară, dar acum mă simt un pic mai bine şi trebuie să mă revanşez. Într-o oră o să revin şi cu recenzia unei cărţi de la Editura Herg Benet, Alter.Ego de Ana Mănescu. Şi mâine cu recenzia Oraşe de hârtie de John Green.

Până una alta, am decis să vă împărtăşesc şi vouă planurile mele pentru acest weekend, întrucât nu am mai citit de duminică- să-mi fie ruşine, ştiu– şi vreau să mă apuc iarăşi de treabă!

Momentan, citesc Num3re de Rachel Ward, aşa cum puteţi vedea şi în widget-ul din bara laterală. Aceasta este „provocarea” mea pentru luna februarie (vezi pagina 2015 reading challenges).

Ce voi citi după asta? Nu m-am hotărât încă. Sper doar să dau gata toate cele 4 titluri din imaginea de sus. Ţineţi-mi pumnii!

Rămâi zâmbitor!

Pe data viitoare!

1343881