Categorii
Fără categorie Recenzii

Recenzie Fărâme de şoapte de Amie Kaufman şi Megan Spooner

12595974_965750536841052_396118376_n

Titlu: Constelaţii, vol II, Fărâme de şoapte

Autori: Amie Kaufam şi Megan Spooner

Editura: Trei

Anul apariţiei: 2015

Număr de pagini: 488

Disponibilă: Editura Trei

5stars

Goodreads

„-Cer senin, vărule!

Succes, adică. Pe Avon nu e nuciodată cer senin şi nici nu sunt stele pe cer. Dar noi sperăm în continuare şi folosim această expresie ca să ne aducă aminte. Într-o bună zi, cerul se va însenina.”


 

În urmă cu puţin timp am recenzat şi primul volum ,Cioburi de stele de Amie Kaufan şi Megan Spooner, drept urmare cred că aş fi murit dacă nu puneam mâna şi pe cel de-al doilea volum, Fărâme de şoapte de Amie Kaufman şi Megan Spooner , dar numai Dumnezeu ştie când voi avea aprte de cel de-al treilea, având în vedere că nu a fost tradus la noi încă.

Jubilee Chase şi Flynn Cormac n-ar fi trebuit să se întâlnească niciodată.
Lee este căpitan şi face parte din forţele trimise pe Avon să-i supună pe coloniştii rebeli ai acestei planete terraformate.
Flynn conduce revolta împotriva corporaţiilor care nu şi-au respectat promisiunea de a transforma planetele ospitaliere în unele pe care se poate trăi.
Încercând cu disperare să-şi asigure un avantaj cât de mic într-un război nemilos, Flynn face singurul lucru care pare să aibă sens atunci când el şi Lee îşi încrucişează cărările: se întoarce la bază, luând-o prizonieră.
Dar în timp ce tovaraşii lui se pregătesc s-o execute pe această fată dură, cu nervi de oţel, Flynn face o altă alegere, care îl va schimba pentru totdeauna.

Având în vedere că este vorba despre o continuare a unei triologii, nu am să intru în foarte mari detalii chiar dacă personajele principale sunt diferite şi este mai mult o serie de trei companioane decât o triologie în adevăratul sens al cuvântului.

Sinceră să fiu, chiar mă aşteptam să fie elemente repetitive şi am rămas surprinsă la finalul cărţii că nu m-am prins mai devreme de unele elemnte ce păreau atât de logice când m-am uitat înapoi. Au concentrat acţiunea în aşa fel încât să vezi ce-i exact în faţa ochilor tăi printr-un nor de ceaţă şi, prin urmare, să ignori cu desăvârşire pentru ca mai apoi să afli alături de protagonişti ce şi cum.

„Ea nu fuge niciodată, nu se ascunde nciodată, nu pierde niciodată. Chase-faţă-de-piatră, insensibilă şi periculoasă. […] Chiar şi acum, cu farmecul ei redus la yero de rănile căpătate, aş putea s-o privesc ore-n şir. M-am înşelat când am crezut că nu simte teamă. E îngrozită.”

Mi-a plăcut foarte tare că pe tot parcursul cărţii protagoniştii au fost în totală opoziţie, dar spre final am putut să anticipez evoluţia acestora. Mai ales că la început era evident că se urau reciproc, provenind din tabere adverse ale un război cât e poate de sângeros, totuşi imţindu-se în continuu atracţia puternică dintre ei, neputând fi ignorată nici măcar o secundă.

Am crezut că acţiunea va fi în mare parte aceeaşi ca în prima carte, chiar nu mă aşteptam decât la o mică schimbare de personaje şi de scenariu, în schimb a fost cu totul şi cu totul altceva! M-a surprins plăcut că nu a fost niciun elemnt repetitiv, nu am simţit nici o secundă că s-ar întâmpla aceeaşi chestie sau ceva de genul. Bonus points!

„Ar putea să-mi spună că nu vrea să mă piardă, dar amândoi suntem deja pierduţi şi doar legătura dintre noi ne ţine să nu ne rătăcim unul de altul în întuneric.”

Ce să mai? A fost o poveste de dragoste de nota 20+! Şi să nu mai vorbesc de cum e construită lumea distopică! Genial. Are atâtea elemente superbe şi naraţiunea e făcută să te ţină în priză la fiecare pagină întoarsă. Şi de-ai vrea să închizi cartea să mănânci, să te culci, să mergi la baie, nici o şansă. Odată începută, eşti prins, d-le!


 

„Dar de data asta, băiatul cu ochi verzi o ia de mână şi când ea deschide ochii, cerul e plin de stele.”

Rămâi zâmbitor!

1343881

Categorii
Recenzii

Recenzie Cioburi de stele de Amie Kaufman si Megan Spooner

12088013_888448907904549_2232231355973675744_n

Titlu: Constelaţii, vol I,Cioburi de stele

Autori : Amie Kaufman si Megan Spooner

Anul aparitiei: 2014

Numar de pagini: 480

Editura: Trei

Disponibila: Libraria Online Librex

Five-star-feedback-on-oDesk

Goodreads

„Mereu aud asta. Doar de atat esti in stare? Straduieste-te mai mult. Fii mai boga. Fii mai destept. Invata cum sa folosesti tacamurile. Vorbeste ca noi. Gandeste ca noi.”


In ciuda parerii populare, cum ca nu m-ar incanta asa de tare cartile cu putina fictiune/distopie (amestecaturi d-astea), Cioburi de stele de Amie Kaufman si Megan Spooner a reusit sa ma surprinda placut. Si nu spun asta doar din cauza ca am primit-o de la sponsori, in caz ca se intreaba cineva.
Icarus e o uriaşă navă spaţială care călătoreşte prin hiperspaţiu cu viteză superluminică. Icarus explodează, iar Lilac LaRoux (fiica celui mai bogat om din univers) şi Tarver Merendsen (care, la doar 18 ani, este deja erou de război) sunt singurii supravieţuitori. O navetă de salvare îi duce pe o planetă pustie, unde găsesc o formă ciudată de viaţă („fiinţele şoptitoare”), supusă unui experiment secret condamnabil, iniţiat de tatăl lui Lilac. Totul se schimbă după ce Lilac şi Tarver dezleagă misterul „fiinţelor şoptitoare” şi află că ar putea fi salvaţi. Dar nu vor mai fi niciodată aceiaşi tineri care au păşit cândva pe planeta pustie. 
Din nou si din nou am „intrat” in actiune complet oarba. Stiam cine e fata frumoasa din salon la fel de mult cum stia Tarver, adica deloc. Si chiar mi-a priit cel mai mult sa descopar singura cine era, ce cauta acolo si ce caracter are.
Nu gasesc cartea aproape deloc cliseica, doar ca in unele puncte s-ar putea sa se fi exagerat, nu am sa mint. Am avut asa impresia ca citesc din seria „toate mi se intampla numai mie”, dar pe o planeta ca aceea a fost complet justificat.
Cel mai mult mi-a placut naratiunea, cred ca m-am indragostit de felul in care scriu Amie si Megan. Nu multi autori au capacitatea de a te face sa fii prezent in actiune, de a simti cu propria-ti inima incercarile prin care trec personajele tale favorite si chiar si mai putin autori reusesc sa te tina cu sufletul la gura in asemenea circumstante.
De multe ori, parca-ti si dai seama ce se va intampla, dar mai dai o pagina si realizezi -putin dezamagitor ce-i drept- ca te-ai inselat amarnic. Totusi, este o adevarata capacitate artistica sa-ti induci in eroare cititorul si ador cartile care fac asta! Nici nu pot sa pun in cuvinte cat de tare iubesc autorii seriei!
Acum, singurul meu dubiu ramane daca sa citesc si cartea a doua acum sau mai tarziu. Parca-mi vine sa astept sa fie publicat si al treilea volum la noi ca sa-l fac asa un maraton de toata frumusetea! Recunosc ca am vrut sa citesc Cioburi de stele de Amie Kaufman si Megan Spooner mai mult ca un experiment ca sa vad daca-mi place sau nu seria, daca sunt incantata de idee. Si acum ca am citit primul volum parca-mi vine sa-mi dau singura palme ca nu am citit volumul cand a aparut.
Totusi, sunt sigura ca voi pierde batalia cu „asteptarea” si voi citi al doilea volum inainte de Craciun. (Urati-mi noroc!)
Toate acestea fiind spuse, Cioburi de stele merita citita cu sufletul la gura, o distopie extrem de reusita din punctul meu de vedere. Promit ca nu exista dezamagiri! Sper sa o citeasca cat mai multi dintre voi si sa discutam despre ea in sectiunea pentru comentarii.
P.S. Imi pare rau ca nu am mai postat demult, momentan am probleme cu internetul, iar acum postez articolul dintr-un pub, ca un adevarat scriitor.

„M-a cucerit. Nu doar cu infatisarea ei- desi ar fi de ajuns. Ci si pentru ca, in ciuda felului cum arata si in ciuda locului unde am intalnit-o, fata asta vrea sa fie independenta. Nu e o papusica fara minte.”
„O aventură palpitantă în spaţiul cosmic.” Kirkus Reviews

Si nu uita, ramai zambitor!
Mereu cu drag!

1343881