Ce am învăţat din cărţi? PART #13 „Divergent” de Veronica Roth

Hello, hello!

Ce facem marţea aici pe blog? Aşa este, învăţăm din cărţi, iar în prima marţi din luna februarie am ales ca subiect de discuţie „Divergent” de Veronica Roth (click pe titlu pentru recenzie).

DivergentDupă cum bine ştiţi, sau aţi aflat după ce aţi citit recenzia, am adorat şi primul şi al doilea roman din serie, în curând îl voi citi şi pe al treilea, iar apoi voi face o discuţie despre serie per total, probabil undeva pe la sfârşitul lunii. Ei bine, pentru mine, „Divergent” a fost ceva nou. Nu am mai citit romane post-apocaliptice înafară de „Delirium” de Lauren Oliver şi „Eve” de Anna Carey (click pe titluri pentru recenzii), aşa că nu prea ştiam la ce să mă aştept având în vedere că în „Divergent” nu a fost implicată o poveste de dragoste drept bază a romanului. Aşteptările mele au fost mai mult decât satisfăcute căci eu credeam că va fi plictisitor şi mult prea SF pentru mine, dar m-am surprins pe mine nemaiputând să las cartea din mână ceea ce nu este prea des întâlnit la mine.

Toate ca toate, să trecem la adevăratul motiv pentru care scriu acum, acela fiind ce m-a învăţat pe mine, mai exact „Divergent” de Veronica Roth. 

Am învăţat de la neînfricaţi cum să nu renunţ niciodată. Sau, cel puţin, aşa am văzut eu lucrurile. Am învăţat să nu dau înapoi şi să lupt chiar şi atunci când bătălia pare pe jumătate pierdută. La naiba, chiar şi când e trei sferturi pierdută! Dacă ai o atitudine de pierzător, nu cred că vei ajunge prea departe în viaţă. Adică, ideea e să îţi conduci tu singur viaţa, nu să te conducă ea pe tine. Atunci când eşti într-un impas, nu poţi să zici pur şi simplu „asta e, am încercat, nu mai pot” pentru că aşa ceva nu există.

În realitate, nu prea există să nu poţi să faci ceva- înafară de zburat sau citit gânduri sau transformat sângele în apă- căci tu de fapt poţi, doar că nu mai găseşti nici un rost. Ia-o în felul ăsta, dacă atunci când ai un examen de dat la matematică, să zicem, şi nu poţi să înţelegi teorema nu-ştiu-cui şi după o oră, două sau trei, te dai bătut. Tu de fapt te gândeşti că nu are nici un rost să mai încerci dacă nu îţi place matematica, dar tinzi să spui că nu poţi să înveţi teorema. Şi aşa viaţa ta se negativizează în orice faci. Dacă ai un vis destul de mare încât să pară nebunesc, atunci de ce să renunţi? Dacă poţi să vizezi, de ce nu poţi să faci realitate din visul tău? Este simplu, mereu este o cale. Chiar şi când pare că nu e o cale. Închide ochii, inspiră adânc, numără până la 10, deschide ochii şi acolo este, luminiţa pe care o căutai cu disperare. Agaţă-te de orice fărâmă de speranţă rămasă şi după o noapte lungă, îţi promit că tot la zi vei ajunge.

Rămâi zâmbitor!

Pe data viitoare!

1343881

Recenzie Divergent de Veronica Roth🚊🔱

DivergentTitlu: Divergent

Autor: Veronica Roth

Nr de pagini: 448

Editura: LEDA

An apariţie: 2014

Disponibilă la reducere în: Librăria Libris

Noi credem în acte obişnuite de curaj care fac o persoană să lupte pentru cealaltă.

– Manifestul Neînfricaţilor

Mă uitam împreună cu prietenul meu la ecranizarea romanului „Divergent” de Veronica Roth acum câteva săptămâni, undeva pe la sfârşitul lunii decembrie şi văd în subtitrarea filmului cum scrie în paranteză foarte clar „NU E CA ŞI CARTEA! CITIŢI CARTEA!” deodată mă trezesc că îmi spune prietenul meu „acum vrei cartea, nu-i aşa?” şi mă uit aşa la el vreo 2 minute şi zic „să ştii că până la urmă nu e o idee rea să o citesc şi eu. Dar nu o iau decât pe prima, dacă nu îmi place, nu mai continui seria.” Adevărul este că mai mult decât reclamele pompoase şi vârvătaia pe care tot o face povestea lui Tris pe site-urile de socializare, subtitrarea aceea mi-a atras mie atenţia şi mi-a ridicat curiozitatea mai mult decât s-ar crede. Numai după ce am citit romanul în sine mi-am dat eu seama câtă dreptate avea persoana care pusese parantezele în subtitrare.

Într-un Chicago distopic, oraşul în care trăieşte Beatrice Prior, societatea este împărţită în cinci facţiuni, fiecare dintre ele cultivând o anumită virtute: Candoarea (cei sinceri), Abnegaţia (cei altruişti), Neînfricarea (cei curajoşi), Prietenia (cei paşnici) şi Erudiţia (cei inteligenţi). Beatrice trebuie să hotărască dacă rămâne alături de părinţii ei sau alege facţiunea care consideră că i se potriveşte cel mai bine. În cele din urmă, alegerea pe care o face va surprinde pe toată lumea, inclusiv pe ea însăşi.

În timpul iniţierii care urmează, marcată de o puternică rivalitate, Beatrice îşi ia un alt nume, Tris, şi se străduieşte să afle cine sunt cu adevărat prietenii ei şi, de asemenea, dacă o poveste de dragoste cu un băiat uneori fascinant, alteori enervant, îşi poate găsi locul în viaţa pe care ea şi-a ales-o. Dar Tris are un secret pe care l-a ascuns de toată lumea deoarece fusese prevenită că i-ar putea aduce moartea. Şi, pe măsură ce descoperă un conflict care ia treptat amploare, ameninţând să destrame societatea aparent perfectă în care trăieşte, află că secretul ei ar putea-o ajuta să-i salveze pe cei dragi… sau ar putea-o distruge.

Un pasionant thriller distopic, din care nu lipsesc decizii majore, trădări sfâşietoare, consecinţe uimitoare şi o neaşteptată poveste de dragoste.

Mi-a plăcut, până la ultima bucăţică! Cel mai mult m-a atras faptul că pur şi simplu zburam printre pagini şi cu fiecare pagină citită voiam mai mult şi mai mult. Aşteptaţi-vă la o recenzie pentru Insurgent în curând pentru că va veni rapid! Îmi place că am putut să petrec ceva timp în mintea personajului principal, am pătruns adânc în cele mai mari temeri ale lui Tris şi am putut să văd cum treptat personajul Beatrice se şterge până când nu mai rămâne absolut nimic, poate doar o umbră a ceea ce a fost. De asemenea, am observat atent conturarea personajului Tris în multe capitole ale romanului Divergent. Am putut să văd cum Beatrice, „băţoasa” din Facţiunea Abengaţiei devine uşor uşor Neînfricata Tris, gata să rişte orice. Trecerea aceasta extremă m-a făcut să îmi placă cu adevărat romanul, deşi acţiunea nu prea mă încântă aşa de tare. Sunt curioasă cu cine voi avea de-a face în „Insurgent” de Veronica Roth. Îmi pun toţi banii pe Tris!

Am o teorie cum că egoismul şi curajul nu sunt chiar atât de diferite.

P.S. Aş vrea să mulţumesc Librăriei Online Libris deoarece recenzia a fost realizata datorita lor,
care ,în urma colaborării , mi-a oferit “Divergent” de Veronica Roth. Pe site-ul Libris, puteţi găsi cărţi online în engleză şi/sau română ce aparţin unor edituri cunoscute din diverse domenii.

Cartea este superbă, coperta mea preferată din toate timpurile!

page

Rămâi zâmbitor!

Pe data viitoare!

1343881