Recenzie Noptile amantilor de Corina Ozon

17077847_1238939859522117_510913827_n

Titlu: Amantii, vol 2, Noptile amantilor

Autor: Corina Ozon

Numar de pagini: 240

Editura: Herg Benet

Anul aparitiei: 2015

4stars

Goodreads

„Cati imi zambea goala din pat. Facea ce facea si reusea sa ma umple de fericire.Nu imi punea intrebari cretine, nu ma futea la creieri cu povesti lacrimogene, nu ma presa. Era suficient ca exista goala in pat.”

 


 

Dupa cum am spus si in recenzia anterioara, Noptile amantilor de Corina Ozon e chiar mai bun decat Zilele amantilor (click pe titlu pentru recenzie)!

M-a surprins in mod placut prin rasturnari de situatie tratate cu umor si daca in primul roman am ras cu gura pana la urechi, volumul acesta m-a facut sa ma doara burta de hohote.

In plus, exact atunci cand credeam ca stiu exact ce urmeaza sa se intample si ca sunt eu smechera si mi-am dat seama de tot, am ramas complet socata sa aflu ca nu e chiar asa.

Fiecare capitol tine ceva nou, este un element de continuitate ce nu te lasa sa iei o pauza sa mananci, sa bei apa, sa respiri.

„Toti zic sa nu gandim cu coaiele, la decizii importante. […] Ba fix cu alea sa gandesti. Si stii de ce? Ca viata trece, iar coaiele se scofalcesc. Si ramai, la final, un trist cu coaiele uscate. […] Dar una e sa ai in creieri niste coaie vesele si alta e sa ai coaie triste. Ma-ntelegi?”

Pur si simplu m-a facut sa nu ma opresc din citit prin simplitate. Nimic pompos, nimic iesit din comun, nimic perfect.

Ai crede ca e povestea aia tipica in care barbatul isi inseala nevasta si se poate termina in doua feluri: ori o paraseste ori realizeaza ca ,vai, parca o iubea candva si ramane cu ea de dragul amintirilor si copiilor.

Dar firul este mult mai despicat, impletit si incurcat decat pare la prima tragere cu ochiul. E o simplitate complicata care-mi da un aer sofisticat, dar direct la subiect, daca are sens?

In fine, probabil ar trebui sa citesti singur ca sa-ti dai seama despre ce vorbesc si atunci o sa intelegi mai bine. Recomand cu drag, mi-a facut ziua mai buna atunci cand am citit-o!

„Dupa ce a grohait ca un porc, a sarutat-o pe umeri si i-a zis ca e femeia vietii lui.”


 

Ramai zambitor,

1343881

Recenzie Zilele amantilor de Corina Ozon

edit1

Titlu: Amantii, vol 1, Zilele amantilor

Autor: Corina Ozon

Anul aparitiei: 2014

Editura: Herg Benet

Numar de pagini: 192

4stars

Goodreads

„Parul lung, roscat si ochii albastrii spre verzi in care, sa-mi bag pula, m-am pierdut cand s-a uitat la mine.”


 

Ca sa fiu complet sincera, cel mai misto lucru la Zilele amantilor de Corina Ozon este ca totul e pe fata. Nimic nu e dat pe dupa deget, nimic nu e inflorit, romatic sau, cu alte cuvinte, plictisitor de moarte.

Nu am fost niciodata genul de femeie care sa se dea in vant dupa Fat-Frumos, trandafiri si lumanari. Tocmai de aceea cred ca m-am bucurat atat de mult sa citesc si eu o carte care sa nu imi vanda minciuni despre mariajul perfect sau barbatul visurilor oricarei doamne. Asa ceva nu exista si in sfarsit cineva a spus-o!

„Voiam sa trec pe la tine azi, ca nu te-am vazut de mult. Cum? Te mariti? Pai, si ce are maritisul cu fututul?”

Cred ca nu am mai ras cu gura pana la urechi citind o carte de ceva timp! De ce? Pentru ca mi-era dor de ceva glume pur romanesti de la mama lor! Mai ales aici in Anglia, oamenii astia sunt tare plictisitori la umor. Aveam nevoie sa-mi amintesc de unde am venit.

Si nu numai amuzament, dar si aventurile din acest roman sunt atat de picante si suculente incat l-am citit in cel mai scurt timp. Muream de nerabdare sa aflu ce se mai poate intampla.

In plus, e atat de pur romanesc incat imi venea sa plang! Am iubit fiecare secunda petrecuta citindu-l si inca si mai mult avand in vedere continuarile. Care, daca ar fi sa adaug, sunt din ce in ce mai bune!

Imi plac situatiile in care sunt puse personajele, imi place tripla perspectiva din care se prezinta totul, desi uneori este aceeasi intamplare din mai multe puncte de vedere si devine putin repetitiv, dar vazand cum a interpretat fiecare personaj aceeasi situatie te ajuta sa intelegi mai bine actiunea, sa vezi imaginea cea mare, nu sa fii subiectiv.

Toate ca toate, m-a intrigat si m-a adus pe culmile hazului, dar uneori am si plans, de ce sa mint? Ca doar asa e viata, nu e mereu un haz, iar Corina Ozon chiar a stiut cum sa transforme o poveste aparent banala intr-o adevarata capodopera!

„Si cu pula-n cur, si cu sufletul in rai nu se poate!”


Ramai zambitor,

1343881

Citești? Primești! O campanie Herg Benet.

Campanie-Citesti-Primesti-toamna2016.jpg

Toamna aceasta, ai carte? ai parte de încă o carte cadou de la editura Herg Benet.

Pentru orice comandă plasată pe site-ul hergbenet.ro în perioada 1 septembrie – 30 noiembrie 2016, primești cadou o carte surpriză aleasă de noi în așa fel încât să ți se potrivească ție. Nu există o valoare minimă a comenzii (doar că un singur cadou va veni la comanda întreagă, nu la fiecare carte din comandă) și poți cumpăra chiar și dintre cărțile aflate deja la promoție (care sunt substanțiale, de altfel, de până la 75%). O toamnă Herg Benet cât să te întinzi la citit atât cât vrei.

Vă invităm să răsfoiți întregul catalog și să aruncați o privire peste titlurile noastre la 9,90 lei, peste pachetele promoționale și peste îndrăgita colecție Cărțile Arven.

Vă recomandăm îndeosebi cărțile apărute primăvara aceasta la Herg Benet:

Tratat de rezistența materialelor de Flavius Ardelean este o nouă poveste tulburătoare izvorâtă din mintea unuia dintre cei mai fascinanți scriitori ai fantasticii românești.

Lumea nu e ceea ce pare a fi. Până și ne’Lumea se teme de ea. La câteva secole după dispariția sfântului Taush, într-o lume în care începuturile sunt de mult mituri, în fosta cetate Mandragora, un preot găsește pe treptele bisericii din cartierul Primi un ars misterios pe care îl adoptă și-l îngrijește ca pe propriul fiu, scăpându-l astfel de la moarte. Câteva luni mai târziu, adolescentele cetății cad într-un somn adânc din care nu se mai trezesc. Medicul Algor Kunrath și farmacistul Alambiq, preotul Sarban și povestitorul Alecu Deleanu, inocenta Lili Bunte și ucenicul Bruno Krabal, Hâdul platformelor, Omul cu cap de cal și cohorta sa de oameni-șobolani, Jumătat’ de Om cu ai săi cerșetori din Burta Vacii – oameni și ne’Oameni prinși în luptă în ultimele zile ale cetății Alraunei.

Rockstar de Cristina Nemerovschi este cel mai recent roman al autoarei, îndrăgit deja de către cititorii pe care îi puteți zări în tricourile Rockstar.

Storm are 21 de ani și este solistul unei trupe rock în plină ascensiune. E rebel, adorat de fani, charismatic, invidiat, dar o traumă din trecut îl face să nu se poată bucura pe deplin de viața care, privită din afară, pare perfectă. Când hotărăște, după un concert și un after party dezlănțuit, să plece în căutarea Lolei – The Punk Rock Goddess, idolul său –, speră ca ea să-l ajute să-și regăsească drumul. Dar călătoria alături de Lola se va transforma în ceva neașteptat, care îl face să înțeleagă tot mai multe despre muzică, fani, idoli, moarte, pierderi și mai ales despre lupta cu demonii tăi. Pentru că, la final, „tot ce contează e să rămâi în viață“.

Până când mă voi vindeca de tine de Corina Ozon este primul volum de povestiri al autoarei trilogiei bestseller Amanții.

Cuvintele Corinei Ozon nu iartă. Apasă, din nou și din nou, acolo unde avem oricare dintre noi miezul sufletului, și te obligă să trăiești fiecare pas alături de amintirile și de stările care ne sunt cele mai proprii, dar pe care de multe ori încercăm să le ignorăm pentru a ne apăra și pentru a putea merge mai departe. Asta reușește Corina Ozon: să fie lângă tine cu dulcele și cu amarul, cu clipele de fericire și de adâncă tristețe, cu începutul și cu sfârșitul. În definitiv, povestește însăși Viața.“ (Alexandru Voicescu)

Baricadele II de Andrei Crăciun este al doilea volum de eseuri din seria jurnalistului român.

Și aş fi vorbit mult, iar dumneavoastră m-ați fi certat, apoi eu aş fi tăcut mult, şi dumneavoastră ați fi tăcut şi mai mult, am fi fost chiar aşa, ca doi oameni care ştiu cum zdrobeşte viața, căci avea dreptate Talmudul, şi domnia voastră aveați dreptate să nu uitați acest amănunt, că suntem asemenea măslinelor şi dăm din noi tot ce avem mai bun doar când suntem zdrobiți, dumneavoastră ştiți orchestra aceea care cânta o melodie atât de frumoasă, încât nimeni nu mai dorea să asculte altceva până la moarte, întocmai aşa aş fi vrut şi eu să nu se încheie niciodată noaptea care s-a încheiat, să nu izbucnească soarele acesta palid, să nu mai fie decembrie în lume, şi nici cetățeni pe trotuare, şi nici tramvaie, să rămână numai şi numai cuvintele din cartea aceasta, cartea aceasta în care cărțile sunt ucise cu brutalitate, aşa cum şi viața ucide oamenii.

Superstar de Ștefan Caraman este cel mai recent roman al autorului.

Era ora 12. Personajele noastre principale, Rick și Morty, se pregăteau să iasă în grădina bunicilor. Era o primăvară târzie.

Rick a deschis ușa cu zăvorul. Bunicul zicea că acel zăvor avea peste 100 de ani. Când Rick a deschis ușa alături de Morty, ambii copii au surâs. Era o fericire inexplicabilă.

S-au jucat, au căzut, s-au certat, au copilărit.

Era cam 8 jumătate. Copiii erau puțin răniți, murdari.

Peste 70 de ani, bărbați acum, erau despărțiți. Și-au amintit acele timpuri. Câteva lacrimi s-au prelins pe fața lor. Și-au amintit unul de altul.

Blestemul zorilor de Lavinia Călina este al doilea volum din seria Neamul Corbilor, fiind continuarea romanului Copiii întunericului.

Despărțite de încrâncenata luptă a magiei, luptă la care nu și-au dorit să ia parte, reîntâlnirea dintre Nicol și Roxana nu este cea așteptată. Ambele tinere fete intră în mrejele fără scăpare ale propriilor Neamuri, adâncindu-se treptat în fapte care le determină, aparent, să își piardă identitatea. Iar viziunea cea mai întunecată, acea viziune o morții și a crimei de neînchipuit, pare să prindă contur din ce în ce mai puternic. Un contur negru… al destinului neînduplecat.

Recenzie Ultimul avanpost, vol II: Vânătoarea de Lavinia Călina

11778201_847795191969921_285329240_n

Vânătoarea a început!

Titlu: Ultimul avanpost, vol II: Vânătoarea

Autor: Lavinia Călina

Editura: Herg Benet

Anul apariţiei: 2015

Număr de pagini:

Disponibilă: Editura Herg Benet

Five-star-feedback-on-oDesk

Goodreads

„Dacă ne-am opri o clipă şi am asculta, am realiza că mai sunt mulţi cei care împărtăşesc aceleaşi sentimente, au aceleaşi idealuri şi luptă pentru aceeaşi cauză.”


După cum ştiţi deja, am făcut recenzia primului volum din Ultimul avanpost de Lavinia Călina (click pe titlu pentru recenzie), dar dacă nu ai citit deja volumul întâi, serios acum, ce faci cu viaţa ta? Cred Sunt sigură că Lavinia este nu numai o prietenă dragă mie, dar şi autoarea mea româncă preferată. Să mă laud iarăşi că am autograf? Ba bine că nu!

11707483_842361875846586_4849498709168956318_n

Pentru fosta prinţesă Diane, viaţa a luat o întorsătură neaşteptată. Ajunsă la Avanpost şi implicată activ în misiuni aproape imposibile pentru oricine altcineva, dar nu şi pentru Subiecţi, ea află că diferenţele dintre persoanele care conduc grupul de rebeli şi cei din structura despotică a Regatului României par să nu fie atât de mari. Dezamagită de Eva, liderul E.S.C.U., şi având alături câţiva prieteni devotaţi, Diane este hotărâtă să îşi urmeze propriile obiective: aflarea adevărului despre experimentele genetice la care a fost supusă în copilărie şi răzbunarea faţă de Alex, fostul ei soţ şi unul dintre moştenitorii la tron.

O poveste de dragoste dramatică, intrigi de palat ale unor minţi diabolice, decizii radicale. Poate Diane să supravieţuiască celei mai importante încercări, reîntoarcerea la ceea ce părea de mult timp uitat?

Nu ştiu dacă mai are rost acum să mai îndrug despre cât de tare mi-a plăcut deoarece majoritatea ştiţi deja că am citit-o în câteva ore şi că nu m-am mai putut sătura. Vă spun doar că a meritat aşteptarea, cu siguranţă va merita şi atunci când va apărea cel de-al treilea volum.

Una peste alta, probabil că citeşti această recenzie pentru că nu eşti sigur dacă să dai sau nu 30 lei pe acest roman şi eu îţi spun să închizi această pagină dacă te simţi aşa.

De ce? Păi pentru că pe Divergent ai dat banii ăştia şi Ultimul avanpost este mult mai bunăă!

În primul rând, este ciudat de familiară pentru că sunt denumirile tale româneşti şi ţinutul tău şi recunoşti anumite lucruri şi locuri şi ai aşa o idee despre unde vine aia şi aia pe hartă.

În al doilea rând, felul Laviniei de a scrie l-ar face să citească şi pe unul care nu ştie să citească. Deoarece e frumos şi impecabil şi zbori printre pagini!

Eu nu aş rata o carte de-a Laviniei nici dacă m-ar trăsni fulgerul în cap şi aş uita cum mă cheamă!

Plus de asta, Ultimul avanpost este probabil cel mai bun roman distopic care mi-a fost dat să-l citesc de ceva timp în coace. Adică, serios. Nu vreau să povestesc chiar atât de multe căci evident este o continuare şi nu vreau să distrug evenimentele din prima parte sau să dau vreun spoil accidental, totuşi du-te şi citeşte cartea!

M-am apucat să o citesc ast-noapte, rămăsesem pe la pagina 80 şi tot citind citind zic „încă un capitol şi gata” şi tot citind citind m-am trezesc că era ceasul 5 şi eu citeam ultima pagină.

O lectură pur şi simplu fascinantă care te rpinde şi nu-ţi mai dă drumul! Plus că se întâmplă aşa nişte lucruri care-ţi dau lumea peste cap! Eu am ajuns să visez azi de dimineaţă că eram subiect la Centru şi făceam misiuni. (Nu glumesc, a fost şmecher. Lavinia, dacă citeşti asta, mulţumesc! Nu m-am simţit niciodată mai vie decât în visul ăla!)

Ei, toate ca toate, eu zic că nu e deloc pierdere de vreme să o citeşti, mai ales dacă-ţi place ceva acţiune şi întorsături de situaţie şi încă puţină iubire şi sex pe ici pe colo, câte ceva din fiecare. Ar fi păcat să se treacă un scris aşa frumos cu vederea!


 „-Nimeni nu face nimic pe gratis, păpuşă. […] Toată lumea e pliă de curve, iar curvele nu lucrează decât pe bani.”

Rămâi zâmbitor,

1343881