¤Disclaimer: Cartea este perechea volumului Zi după zi de David Levithan, dar poate fi citită independent.
Titlu: Încă o zi
Autor: David Levithan
Editura: Trei
Număr de pagini: 336
Anul apariţiei: Ianuarie 2016
Disponibilă: Librăria Online Librex
Goodreads
„Toată ziua de azi pe care o avem şi toate zilele de mâine care s-ar putea să nu mai fie. Îl sărut ca să-i spun că-s aici. Ca să-i spun că e aici. Îl sărut ca să ne conectăm, să ne contopim, să ne înălţăm.”
Am citit mai întâi Zi după zi de David Levithan şi eram extrem de confuză deoarece nu ştiam nimic despre volumul doi, decât că văzusem ceva în treacăt pe Goodreads şi am crezut că Încă o zi de David Levithan e fix continuarea şi am avut un şoc când mi-am dat seama că este doar perspectiva lui Rihannon.
Pentru Rhiannon fiecare zi este la fel. S-a resemnat cu viața ei, convinsă fiind că îl merită pe Justin, iubitul ei distant și temperamental. Până într-o dimineață când totul se schimbă. Pentru prima dată, Justin pare să o vadă cu adevărat, să fie împreună cu ea – și petrec o zi perfectă – o zi pe care Justin nu și-o mai amintește în dimineața următoare. Tristă și confuză, Rhiannon pune totul la îndoială. Pe neașteptate, un străin îi spune că acel Justin cu care a petrecut o zi perfectă și care a făcut-o să se simtă specială… nu e deloc Justin.
Primele, să zic, 100 de pagini sau p-acolo m-au cam plictisit, ştiam deja tot ce s-a întâmplat cu acţiunea încă proaspătă în mintea mea şi aveam impresia că văd acelaşi film derulându-se în alt cadru. Credeam că aşa va fi întreaga carte, dar bineînţeles că nu mă puteam înşela mai mult de-atât.
„Vreau să mă păzesc, dar am inima slabă. Prefer să pierd jocul decât să-l joc. Prefer să fiu rănită decât să fiu rea.”
Mi-a plăcut mai ales deoarece în ciuda faptului că acelaşi autor a scris ambele cărţi, personajele nu se aseamănă deloc. Diferenţele sunt uşor de observat şi sunt multe, până şi în felul de vorbi, gândi, acţiona. Iubesc asta! Diversitate pură. Plus cu minus se atrag şi restul.
„Ţin minte că îmi ziceam că, dacă lui nu i se părea că are o familie, voi fi eu familia lui. Dacă nu se simţea acasă, voi face spaţiul nostru, împreună, o casă. Credeam că iubirea poate face aşa ceva. Credeam că la asta serveşte iubirea.”
În plus, în prima carte a fost doar viaţa lui A, au fost anumite zile în care nu se întâlnea sau nu vorbea deloc cu Rihannon şi acum am aflat ce făcea Rihannon în acest timp. Mai ales la ce se gândea şi cum reacţiona. Ce dileme avea şi cum se confrunta ea cu problema identităţii lui A.
„- O să-ţi demonstrez, îmi spune. O să-ţi arăt ce înseamnă cu adevărat.
-Ce?
-Iubirea.”
Toate ca toate, mi-a plăcut parcă ceva mai mult decât prima carte deoarece m-am putut pune mai uşor în pielea lui Rihannon. Neconfruntându-mă cu situaţia lui A, n-am ştiut niciodată cum se simte să ai alt corp şi altă viaţă în fiecare zi, dar Rihannon trăind la fel ca mine, m-am putut adapta mai uşor. Recomand cu drag şi căldură! Asemenea romane nu trebuiesc ratate, pentru mine, mereu un must-read!
„După aia m-am prins că iubirea ar face pe oricine să fie frumos pentru mine dacă îl iubeam suficient. Vreau să cred în asta. Vreau să cred că poţi iubi cu atâta putere pe cineva încâtsă nu mai conteze toate astea. Dar dacă totuşi contează?”
Rămâi zâmbitor!
Andreea Paunescu 