Hei, lume! E marţi!
Având în vedere că tocmai ieri am postat recenzia „De 19 ori Katherine” de John Green, m-am decis să leg cumva aceste postări între ele şi să împărtăşesc astăzi cu voi ce m-a învăţat pe mine aceast roman al lui John Green!
După ce Colin a fost părăsit de Katherine a XIX-a s-a hotărât să „îşi ia lumea în cap” împreună cu prietenul său Hassan pentru a demonstra Teoria Previzibilităţii Katherinelor. (Pentru mai multe informaţii citeşte recenzia.)
Deşi K-19 (aşa cum o numeşte el pe Katherine a XIX-a) i-a frânt inima cum nimeni alta nu o mai făcuse până atunci, Colin a reuşit să găsească forţa interioară pentru a trece peste şi a încerca să o uite întrucât îi simţea lipsa într-un mod apăsat şi dureros.
Ceea ce am învăţat eu din „De 19 ori Katherine” de John Green este să nu te dai bătut, indiferent cât de greu ar fi, indiferent câte obstacole ai de înfruntat şi indiferent cât de dificil de parcurs este drumul pe care eşti acum, găseşte undeva în tine speranţa de a merge mai departe şi curajul de a crede că vei reuşi! Şi dacă simţi nevoia să te abaţi de la drum, nu o face, ci schimbă tu felul în care priveşti drumul, reinventează-te pe tine pentru a pava drumul ca să ajungi la destinaţia dorită. Oh, şi nu uita, mereu vor fi lângă tine oameni care vor să te ajute aşa că ţine-i de mână şi lasă-i să meargă alături de tine căci te vor ridica atunci când simţi că pici!
Asigură-te că nu ratezi ce am îvăţat săptămâna trecută din „Prea multă fericire” de Alice Munro!
Rămâi zâmbitor!
Pe data viitoare!
Andreea Paunescu 